Noutati RSS


Un nou dojo în Timișoara

Radu Ticiu - Saturday, September 26, 2015

Un nou dojo în Timișoara, la Océ Software

Câțiva dintre angajații Océ Software România, una dintre cele mai interesante firme de tehnologie din Timișoara,
au propus ca firma lor să devina gazda unui nou dojo. Bineînțeles, sprijinul conducerii firmei a fost obținut fără probleme, iar în 26 septembrie va avea loc marea inaugurare!

Copiii care optează să învețe să programeze la acest dojo pot să se aștepte la un mediu de lucru foarte prietenos, așa cum rezultă și din aceasta fotografie: 



Campionii acestui dojo sunt Claudiu Dungă și Ilie CIotir, unul dintre cei mai dedicați mentori timișoreni, activ în multe zile de sâmbătă atât la CoderDojo Timișoara @Startup Hub cât și la CoderDojo Timișoara @Moisil. 

Programul noului dojo prevede, ca și în cazul celorlalte dojo-uri din Zona Metropolitană Timișoara, întâlniri săptămânale. Orarul de lucru va acoperi intervalul 14.00-16.00. ”Focusul tehnologic” inițial include Scratch și tehnologiile web.

Părinții își pot înscrie copiii interesați la noul dojo utilizând formularul valabil pentru întreaga Zonă Metropolitană Timișoara.

Prin apariția noii implementări, rețeaua CoderDojo România ajunge să numere 17 cluburi dedicate învățării programării de către copii, iar Zona Metropolitană Timișoara își consolidează poziția de cea mai densă arie geografică de implementari CoderDojo în Europa Continentală! 

Succes Claudiu, Ilie și întreaga echipă CoderDojo Timișoara @Océ Software!

Tabăra de Vară CoderDojo România & Moldova - A doua ediție

Radu Ticiu - Saturday, August 01, 2015

Pentru că e vacanță și e soare, organizăm a doua ediție a Taberei de Vară CoderDojo România & Moldova!
După ediția de anul trecut de la Moneasa, la care au participat aproape 40 de copii din Timișoara, Oradea, Lugoj și Cluj, respectiv 15 mentori din Chișinău, Oradea și Cluj-Napoca, rețeaua CoderDojo din România și Moldova pregătește o nouă ediție a celui mai mare eveniment național inter-dojo.

De această dată, locația aleasă este Centrul de Agrement pentru Tineret de la Cisnădioara aflat la 13 kilometri de Sibiu iar perioada de desfășurare va fi în 24-30 august. Alegerea unei locații ”mai centrale” pe harta țării sperăm să crească atractivitatea taberei pentru ninjas și mentori proveniți de la un număr mai mare de dojo-uri.

Programul taberei va include pe lângă una-două sesiuni zilnice de coding, vizite la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” și la Muzeul Brukenthal, un City Treasure Hunt în Sibiu, drumeții în împrejurimile Cisnădioarei, activități sportive și demonstrații ale activităților CoderDojo pentru copiii interesați din Cisnădioara și Sibiu, activități de socializare și mini-training-uri din sfera soft-skills. 

Mentorii participanți vor conduce atelierele de lucru în Scratch, web development și web design, algoritmică, Java, game-development, robotică, utilizând metodologiile de lucru cu copiii practicate în mod uzual. 


Logistic, suportul necesar echipei de organizare este oferit de către Banat IT, asociația care și-a asumat rolul de platformă/umbrelă pentru CoderDojo-urile din Zona Metropolitană Timișoara până la formalizarea unei asociații CoderDojo România.

Detalii legate de eveniment pot fi găsite în descrierea de aici. Părinții interesați își pot înscrie copiii până în data de 19 august, ora 15.00, completând acest formular.

Cu siguranță, Tabăra de Vară 2015 va fi un moment extrem de important pentru dezvoltarea rețelei, pentru continuarea procesului de creare a unei identități și culturi organizaționale proprii pentru CoderDojo România și Moldova.

Copiii programatori de la CoderDojo România premiați la Coolest Projects Awards in Irlanda!

Radu Ticiu - Friday, June 19, 2015

Copiii și tinerii de la cluburile CoderDojo din Romania au obtinut rezultate meritorii la Coolest Projects Awards, o competiție globală de creativitate tehnică, care a reunit la Dublin, în Irlanda, 500 de proiecte dezvoltate de copii și tineri de 7-17 ani.

Delegația României a cuprins 27 de copii și 6 mentori de la CoderDojo Dumbrăvița, Oradea, Bucuresti Nord și  de la două dintre cele patru dojo-uri din Timișoara: @ACI și @Startup Hub.


Participanții români au castigat trei Runner-Up Awards, prin:

  • Dragoș Ciocloda, 10 ani, de la CoderDojo Mosnita, la categoria Scratch, mentori Vlad Isac și Titus Nicolae

  • Alexandru Pop (15 ani), Iulian Trif (14 ani), Raul Licareț (16 ani), de la CoderDojo Timisoara @Startup Hub, la categoria web, mentor Alexandru Bogdan Iatan

  • Tomi Borza(14 ani),  Andrei Chiană (13 ani), de la CoderDojo Oradea, la categoria web, mentor Attila David Nagy


Florina Roșiu, organizator la CoderDojo Timișoara @Startup Hub: ”Participarea de anul acesta a fost mult mai consistentă decât cea din 2014, atât din perspectiva numărului de copii din România care au concurat, 27 față de 12, dar și al numărului premiilor câștigate: trei față de unul singur. Pentru toți membrii delegației, această experiență a generat un plus de entuziasm, motivație și încredere în forțele proprii.”


Dragoș Ciocloda, CoderDojo Dumbrăvița: „Sunt foarte bucuros că unul dintre primele mele proiecte a fost câștigător. Le-am arătat lui Vlad Isac și lui Titus Nicolae, mentorii mei, că și noi, cei mai mici copii din dojo putem facem lucruri importante.”   


Toți copiii au avut o experiență deosebită participând la eveniment, prezentându-și și susținându-și proiectele, interacționând cu colegii lor din alte țări, cu membrii juriilor (dar și cu doi roboți umanoizi) și vizitând după competiție sediul din Dublin al Google, unde au avut ca și ghizi un grup de patru dintre cei peste 50 de angajați români, pe care i-au impresionat cu întrebările și observațiile lor.


CoderDojo este o mișcare și o rețea internațională de cluburi de educație informală, gratuită, deschisă în domeniul programării pentru copii și tineri de 7-17 ani, bazate pe implicarea voluntară a unor mentori proveniți din rândul celor mai buni liceeni, studenți, freelanceri, angajați sau antreprenori din domeniul IT. Pe plan global, rețeaua CoderDojo numără peste 600 de cluburi din aproape 50 de țări. În România, activitățile CoderDojo au loc în 16 locații din 9 comune, orașe sau municipii, implicând un corp de peste 100 de mentori activi care lucrează în ședințe săptămânale cu aproape 500 de copii.


Mai multe informații despre participarea la CoderDojo Coolest Projects 2015 pot fi obținute de la Florina Roșiu, organizator CoderDojo Timișoara @Startup Hub, florina.rosiu@gmail.com, www.coderdojo.ro.

Câștigătorii CoderDojo Coolest Projects in Zona Timișoara

Radu Ticiu - Saturday, April 04, 2015

În 4 aprilie, sălile de conferință ale City Business Centre au găzduit finala zonală a competiției CoderDojo Coolest Projects o adevărată celebrare a creativității tehnice a copiilor și tinerilor din Timișoara și localitățile din zona metropolitană a orașului.

Cele 23 de proiecte înscrise în categoriile Scratch, pagini web, aplicații (inclusiv mobile), hardware, jocuri și evolution (proiecte complexe) au fost prezentate și susținute în fața a două jurii formate profesioniști din industria IT și mediul academic local.

Proiectele învingătoare sunt distribuite între cele patru dojo-uri participante astfel:

Scratch - Krieg in Der Natur (Dragos Ciocloda, CoderDojo Dumbrăvița, mentor Vlad Isac)

Web - CoderDojo Belts (Chary Esber și Horea Ardelean, CoderDojo Timișoara @Moisil, mentor Oana Csertus)

Aplicații - MA Project (Michael Marcu și Alexander Nicola, CoderDojo Dumbrăvița, mentor Titus Nicolae)

Hardware - neacordat

Jocuri - Jet Lag (Vlad Gozman, CoderDojo Timișoara @ACI, mentor Raluca Marchiș)

Evolution - În Spațiu (Vlad Oros, CoderDojo Timișoara @Startup Hub, mentor Cornel Pungă)

Felicitări tuturor câștigătorilor dar și celorlalți copii și tineri participanți și părinților acestora. Multumiri mentorilor și organizatorilor de la dojo-urile participante și oaspeților speciali de la CoderDojo Moșnița Nouă și CoderDojo Oradea, care au venit să ne susțină și să ne fie alături!

Sperăm ca și participarea timișoreană la finala globală a CoderDojo Coolest Projects, programată la Dublin, în 13 iunie, să însemne tot atât de multă competență și creativitate, entuziasm și bucurie!

Finala Locală Timișoara a Coolest Projects 2015

Radu Ticiu - Thursday, April 02, 2015

Ce credeți că își doresc cel mai mult ca tipuri de activități în cadrul CoderDojo, copiii și tinerii participanți?  Răspunsul este că vor să lucreze în echipe, la ”proiecte serioase”, care să facă, dacă se poate, obiectul unor competiții!

Nu există nici o ocazie mai bună pentru a le îndeplini dorințele decât ”inventând” o finală locală a CoderDojo Coolest Projects, competiția anuală organizată la Dublin. Și cum în zona Timișoara avem suficiente dojo-uri care să genereze proiecte interesante, organizăm pentru prima oară o ediție locală a CoolestProjects, care va selecta reprezentanții noștri la finala globală. 

Tinerii coding ninjas, samurai si jedi de la cele 5 dojo-uri din zona Timișoara (Dumbrăvița, Moșnița-Nouă, Timișoara @ACI, Timișoara @Moisil și Timișoara @Startup Hub) se vor reuni sâmbătă, 4 aprilie, începând cu orele 10.00, în primitoarele spații ale City Business Centre pentru a prezenta și susține proiecte din categoriile Scratch, Aplicații (mobile), Hardware, Jocuri, Pagini Web, Evolution (proiecte complexe).

Proiectele vor fi evaluate de către un juriu format din specialiști din industria IT locală, utilizând ca și criterii de evaluare: ”coolness of the idea” (pentru că ”Be cool!” e principala regulă a mișcării CoderDojo), gradul de  complexitate al proiectului, calitatea design-ului, calitatea prezentării, uzabilitatea produsului sau serviciului. 

Până în acest moment sunt înscrise în vederea prezentării un număr de 15 proiecte, ceea ce aproprie evenimentul nostru de ceea ce a însemnat cu 19 proiecte participante prima ediție CoderDojo Coolest Projects din 2012 Dublin. Ediția din 2014 a fost prima ediție internațională cu un total de 283 prezentate, dintre care 6 de către echipe românești de la CoderDojo Timișoara și Oradea.

Toți cei interesați sunt invitați să asiste la un eveniment care va celebra creativitatea tehnică a copiilor și tinerilor din Timișoara, potențialii inovatori, antreprenori și experți ai industriei locale IT&C din deceniul viitor! 

În vederea participării sunteți rugați să completați formularul de înregistrare de aici!




Avantajele inițierii timpurii în programare – partea II

Viorel Sfetea - Sunday, September 07, 2014

În prima parte a acestui articol am prezentat modul în care învățarea programării de către tinerii aflați încă la vârste mici îi ajută să-și dezvolte gândirea logică și abilitățile de rezolvare a problemelor.

Promiteam atunci că voi vorbi mai multe despre unde se poate învăța programare, gratuit, în România, dar și despre tehnicile și limbajele de programare potrivite pentru copiii de peste opt ani. Voi încerca să îmi țin promisiunea în paragrafele următoare, împărtășind experiența pe care am acumulat-o în ultimii doi ani, de când particip și coordonez echipa de mentori care se ocupă de atelierele de programare Coder Dojo din București.

Limbaje de programare potrivite pentru copii

În ultimii ani au fost dezvoltate mai multe metode și limbaje de programare dedicate tinerilor, dar asta nu înseamnă că ei nu pot învăța și folosi tehnologii mai avansate. Deși unele dintre aceste metode nu au fost dezvoltate în mod special pentru predarea limbajelor de programare, ele pot fi folosite cu mult succes atunci când dorim să-i învățăm pe tineri să programeze în diverse limbaje adecvate nivelului lor de cunoștințe:

  • Scratch

    Dintre limbajele dedicate copiilor, Scratch, creat și lansat în 2006 de MIT Media Lab, este cel mai cunoscut. În prezent, Scratch este folosit ca unealtă educațională în mai multe domenii, printre care matematică, desen sau muzică, dar menirea sa principală a fost de ajutor pentru a-i învăța pe copii programarea. Printr-o interfață vizuală, tinerii pot să-și scrie propriile programe sau jocuri, creând și interconectând mici dreptunghiuri care reprezintă instrucțiuni în cod;

  • Python

    Ieșind din sfera limbajelor de programare dedicate celor mici, cel mai potrivit pentru copii, ca sintaxă, pare a fi Python, pentru că este îndeajuns de ușor de deprins încât aceștia să nu-și piardă interesul până reușesc să obțină primul rezultat. După primele concepte învățate în Python, copiii pot trece ușor la programarea de jocuri cu PyGame;

  • Javascript

    Un alt limbaj pe care îl putem considera potrivit este Javascript, dar aici avem nevoie de puțin ajutor, deoarece setup-ul este mai complicat, iar copiii își pot pierde interesul până să ajungă să scrie prima linie de cod. Așa că, în ajutor sare un site creat pentru a le ușura copiilor procesul de învățare: Khan Academy.

    La fel ca Scratch, Khan Academy nu este 100% dedicat programării, dar are o componentă dedicată informaticii ca ansamblu cu, dacă îl putem numi așa, un mediu de programare integrat (un loc în care copiii scriu codul, îl rulează și îl depanează, fără a se folosi de nicio altă uneltă). Cu ajutorul acestui mediu integrat, copiii pot scrie și cod Javascript, dar pot și desena și anima diverse forme geometrice cu ajutorul unui set de comenzi care folosesc, în spate, processing.js.

    Răspunsul la fiecare linie de cod scrisă, fie că este corectă, fie că produce o eroare, este afișat în timp real în partea dreaptă, lângă editor. Singurul setup pe care copiii trebuie să îl facă este să își creeze cont pe site, să apese pe butonul New Program și să înceapă să programeze. Documentația și editorul sunt disponibile în mai multe limbi, inclusiv română;

  • HTML și CSS

    Lăsând la o parte limbajele de programare, una dintre tehnologiile potrivite pentru copii este HTML-ul, bineînțeles însoțit de CSS. Ca și în cazul Javascript-ului, descris mai sus, setup-ul inițial poate părea complicat pentru un tânăr care începe să învețe. Însă, tot la fel ca în cazul Javascript, există mai multe unelte care să îi ajute pe copii să ajungă să scrie cod și să vadă rezultatele cât mai repede.

    Dintre acestea, de menționat este Code Academy, care, la fel ca în cazul Khan Academy, oferă un mediu integrat în care copiii pot scrie cod HTML și CSS și să primească feedback vizual imediat. De menționat, în cazul Code Academy, este că, spre deosebire de celelalte site-uri sau unelte, este dedicat în întregime programării, oferind același tip de editor și pentru Javascript, Python, PHP și Ruby.

Tehnici recomandate

În contextul învățării programării de către tineri, recomand utilizarea câtorva tehnici pe cât de simple, pe atât de eficiente:

  • Metafora

    Este prima tehnică și probabil una dintre cele mai relevante, pentru că permite oricărui programator să explice conceptele copiilor folosind asocieri cu lucruri care acestora le sunt deja foarte familiare.

    De exemplu, o variabilă poate fi asociată cu o ștampilă a unui cuvânt: să spunem că avem un text în care un cuvânt se repetă de foarte multe ori. În loc să scrii acel cuvânt de foarte multe ori de mână, te poți folosi de ștampilă. Așa scrii textul mult mai repede și te asiguri și că acel cuvânt are aceeași formă peste tot.

    Totuși, acea ștampilă este una magică și, dacă vrei să schimbi cuvântul din text cu un sinonim al lui, o poți face modificând cuvântul de pe ștampilă, iar apoi, schimbarea se va vedea automat și în interiorul textului, în fiecare loc în care ai aplicat ștampila.

    Similar, în cazul HTML și CSS, putem asocia codul HTML cu un omuleț pe care îl desenăm chiar noi, iar tag-urile HEAD și BODY reprezintă capul, respectiv corpul omulețului. Similar, codul CSS reprezintă hainele pe care i le dăm;

  • Gratificarea instantă

    Toți copiii, mai ales cei începători în ale programării, au nevoie să vadă imediat rezultatul fiecărei linii de cod pe care o scriu. Din acest motiv, site-urile precum Khan Academy sau Code Academy sunt foarte potrivite. Pentru începători, chiar și acțiunile de save în editor, schimbarea ferestrei către browser și refresh-ul paginii pot fi obositoare și îi pot face să își piardă interesul;

  • Dialogul

    Un loc important ar trebui să aibă și dialogul cu fiecare copil în parte, pentru a-i afla interesele. Programarea are avantajul că se aplică într-o multitudine de domenii, de la ajutor în rezolvarea temelor la matematică, la jocuri, mașini sau la roboți. Am observat că fiecare copil are o motivație și un scop diferite în programele scrise: fetele sunt mai vizual-creative și preferă recompensele vizuale, în timp ce băieții sunt mai technic-creativi.

    Dacă, de exemplu, fiecare primește ca task să deseneze ceva în cod, fetele vor alege un obiect și se vor concentra să îl deseneze cât mai exact posibil, în timp ce băieții vor desena acel obiect cât de repede pot, îl vor aduce la o formă brută și apoi vor căuta cum să treacă la un pas următor prin acțiuni simple, cum ar fi adăugarea unui text sau animarea obiectului.

Îndemn pentru cititori

Dacă lecturarea acestor articole v-a trezit interesul, atunci poate că ar fi bine să știți că în România, copiii pot învăța gratuit să programeze în cadrul atelierelor Coder Dojo care se desfășoară în Arad, București, Cluj, Dumbrăvița, Iași, Lipova, Lugoj, Oradea și Timișoara. În cadrul atelierelor, tinerii pot învăța să dezvolte site-uri web, aplicații informatice, jocuri sau roboți. În funcție de disponibilitatea resurselor, atelierele Coder Dojo se desfășoară fie săptămanal, bilunar sau lunar, de obicei în weekend.

Aici, copiii se întâlnesc cu mentori într-un cadru organizat, dar, în același timp informal și deschis. Această formă de învățare în comunitate este benefică din cel puțin trei motive: copiii se motivează unul pe celălalt și, între ei, își explică cel mai bine. În plus, în toți acești ani am văzut cum s-au născut prietenii frumoase în jurul unei pasiuni comune: programarea.

Câteva motive și o chemare pentru programatori

Puține, cred, sunt bucuriile care se pot compara cu aceea pe care o simți când vezi că, într-un fel sau altul, ai contribuit la orientarea sau formarea unui tânăr. În ultimii doi ani, de când mă implic în ateliere de programare pentru copii, am ajuns să înțeleg că toată activitatea nu se rezumă niciun moment la un transfer unilateral de informații și că totul este, de fapt, un proces de învățare reciprocă.

Când vine vorba de aspecte tehnice, copiilor le este mai greu să verbalizeze problemele pe care le întâmpină, dar, în același timp le este greu și să înțeleagă o explicație tehnică. Capacitatea de a explica lucruri tehnice, dar fără a folosi limbaj tehnic sau capacitatea de a explica ceva în funcție de nivelul la care se află copilul cu care vorbești este o aptitudine folositoare atât în viața personală, cât și în cea profesională.

În viața personală, ne va ajuta în comunicarea cu propriii (viitori) copii, iar în viața profesională, ne poate ajuta cu avansarea în carieră.

Să poți asculta, rezolva probleme și explica clar diferite sarcini, concepte sau decizii sunt unele dintre deprinderile foarte importante, poate cele mai importante, pentru un programator senior sau lider de echipă.

Dacă v-ar plăcea să vă implicați în atelierele Coder Dojo, puteți fie să căutați un dojo la care să participați ca voluntar, fie vă puteți crea propriul dojo. Pentru mai multe detalii, pot fi contactat pe viorel.sfetea@rga.com

În loc de concluzie

Fără a avea pretenția exhaustivității, am încercat să vă împărtășesc, prin aceste rânduri, câte ceva din experiența mea cu programarea, tinerii și educația. Ar mai fi de spus un lucru, chiar dacă poate deja îl știți: copiii ne sunt cei mai buni profesori și avem nu doar o responsabilitate permanentă față de ei, ci și o datorie de a le mulțumi. Așadar, fie că sunteți sau nu programatori, părinți sau educatori, sper că una sau mai multe idei vor rămâne cu voi, și, cine știe, poate le veți duce mai departe într-un fel.


Acest articol a fost scris de Viorel Sfetea, mentor în cadrul dojo-ului din București, și publicat inițial pe site-ul CTRL-D.ro.

Avantajele inițierii timpurii în programare

Viorel Sfetea - Sunday, September 07, 2014

Generația actuală este una pe care o putem numi generația nativilor digitali, formată din tineri cu un simț înnăscut al tehnologiei. De la mânuitul tabletelor, la browsing sau la jocuri, tinerilor le este mult mai ușor să interacționeze și să se adapteze la progresul tehnologic deoarece, pentru ei, totul pare că vine natural. Cel puțin în comparație cu generațiile noastre, care ne-am început periplul în lumea calculatoarelor cu HC85 sau Amiga Commodore.

Dar faptul că aceste generații sunt mai înzestrate tehnologic decât eram noi nu este motivul principal pentru care, în prima parte a acestui articol am să vă îndemn să încurajați copiii să se aventureze, încă de la o vârstă fragedă, în lumea programării.

Să-i învățăm pe copiii noștri programare nu se rezumă la exersarea elementelor de bază ale folosirii calculatorului sau la pregătirea lor pentru un job în IT. Uniunea Europeană estimează că, până la sfârșitul anului 2020, peste 90% dintre locurile de muncă vor avea ca cerință obligatorie abilități de folosire a computerului, iar Statele Unite estimează o creștere cu 22% a cererii pentru joburi în IT pentru aceeași perioadă. Totodată, în România, domeniul IT&C reprezintă 10% din PIB, iar țara noastră este în topul preferințelor firmelor străine pentru servicii de outsource în acest domeniu.

Învățând să „vorbească” în cod, copiii își vor dezvolta gândirea logică care, în schimb, îi va susține în dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor. Fără a aduce o acuzație sau a minimaliza rolul acelor educatori dedicați care fac eforturi pentru a dezvolta gândirea logică în contextul materiilor pe care le predau, am constatat că această aptitudine este de multe ori neglijată de sistemul educațional din România.

Învățarea programării în cazul tinerilor nu are și nu ar trebui să aibă ca scop final pregătirea acestora pentru o carieră în acest domeniu. Gândirea logică și capacitatea de a rezolva probleme, odată dezvoltate, vor fi utilizate și în viața de zi cu zi, pentru că, la bază, folosim același tip de gândire dacă scriem o bucată de cod sau ne încălzim o cană cu apă.

Bineînțeles, gândirea logică astfel dobândită le poate facilita copiilor și tinerilor orientarea către o carieră în programare, dar aceasta este o decizie care ar trebui luată de ei, în mod individual, în condițiile în care pasiunea pentru acest domeniu este evidentă.

Programarea și dezvoltarea gândirii logice

Reducând programarea la esență, o caracterizare precisă ar fi că aceasta este gândirea logică pusă în practică. Orice bucată de cod pe care o scriem este un proces logic în sine: avem un scop final (concluzie), iar ca să îndeplinim acest scop final alăturăm o serie de premise.

De exemplu, un program simplu de tip Hello World: scopul final este ca pe ecran sa apară textul „Hello World”. Pentru asta, în majoritatea limbajelor de programare, avem nevoie doar de o premisă, și anume să scriem o instrucțiune care printează textul pe ecran. Dacă vreau să știu cum să formulez acea instrucțiune, trebuie să mă uit în documentația limbajului de programare.

Extrapolând, dacă vreau să îmi încălzesc o cană de apă, mă gândesc că cel mai rapid și eficient este să o fac cu ajutorul cuptorului cu microunde. Pentru asta, trebuie să folosesc funcția de încălzire a cuptorului. Dacă vreau să aflu cum se folosește această funcție, trebuie să mă uit în manualul cuptorului cu microunde.

În spiritul aceleiași idei, putem vorbi și despre capacitatea de a rezolva problemele, dezvoltată concomitent cu gândirea logică. Dacă programul meu de tip Hello World nu printează pe ecran ceea ce i-am spus să printeze, eu, ca programator, voi urma o serie de pași pentru a “depana” programul: voi reanaliza acțiunile pe care le-am făcut și voi căuta să văd dacă am folosit instrucțiunile în mod corect sau dacă există vreo eroare.

Dacă după un minut de când am pus apa la încălzit în cuptorul cu microunde, ea este tot rece, voi aplica fix aceiași pași: voi verifica dacă am apăsat butoanele corecte, dacă cuptorul cu microunde a afișat vreo eroare sau dacă este băgat în priză.

Deschooling sau despre un alt mod de a învăța

În timp ce lucrăm exerciții de programare, le putem oferi copiilor și o altă perspectivă asupra fenomenului de educare – învățare. Implicarea într-o astfel de activitate poate rezulta și într-o schimbare de ordin social.

Mai specific, să prezentăm copiilor o experiență de învățare diferită de cea cu care sunt obișnuiți, zi de zi, la școală. Putem face asta ajutându-i să învețe programare printr-un concept care se numește deschooling – un context în care ne concentrăm doar pe învățare. Acest lucru implică renunțarea la monologul pe care îl presupune o lecție normală (predarea) și creând un dialog în care să ne concentrăm, pe lângă ce vrem să învățăm și pe cum, de ce să învățăm acele lucruri și la ce le putem folosi în viitor.

Schimbând felul în care tinerii privesc procesul de învățare și concentrându-ne pe partea practică a fiecărui lucru nou pe care îl prezentăm, îi ajutăm pe cei mici să înțeleagă mai bine rolul școlii și al materiilor zilnice, lărgindu-le astfel orizontul pentru a-și descoperi pasiunile și de ce nu, pentru a se pregăti mai bine în meseria pe care și-o aleg în viitor.

Cât de devreme putem începe – Robot Turtles, o poveste de succes

Pentru a avea rezultate, învățarea programării are câteva prerechizite. În primul rând, copiii trebuie să știe să scrie. Apoi, pentru îndeplinirea anumitor sarcini, au nevoie de un nivel minim de cunoaștere a conceptelor matematice, atât de algebră, cât și de geometrie. Pornind de la aceste prerechizite, am putea spune că o vârstă potrivită ar fi cea de opt ani.

Chiar dacă, practic, nu îi putem învăța programare de la vârste mai mici de opt ani, putem pregăti terenul, prin joacă, începând cu vârsta de patru ani.

În 2013, Dan Shapiro, un programator angajat la Google, a lansat o campanie de Kick Starter pentru un board game al cărui scop este să îi învețe pe preșcolari conceptele de bază ale programării. În doar câteva săptămâni, Dan a reușit să strângă 631 230 de dolari, după ce își propusese o sumă inițială de 25 000 de dolari.

Jocul, numit Robot Turtles, este structurat ca orice joc de acest tip, doar că, pentru a ajunge la final și pentru a câștiga, copiii trebuie să pună cap la cap o serie de instrucțiuni logice, scrise pe cărți de joc pe care le trag dintr-un pachet. Prin alăturarea instrucțiunilor, copiii creează și execută linii de cod, dar se și întâlnesc cu probleme pe care trebuie să le „depaneze”, ajustând instrucțiunile. Cu ajutorul acestui joc, copiii învață cum să împartă rezolvarea unei probleme în pași mici, cum să rezolve o problemă pornind de la scop și ajungând la o soluție și cum să vizualizeze mai multe soluții pentru o problemă. În același timp, cei mici își exersează răbdarea și perseverența.

Povestea continuă

În această primă parte a articolului, am vorbit despre avantajele pe care le pot avea tinerii care învață programare, care este vârsta de la care pot începe și cum o pot face. În a doua parte a articolului, voi vorbi despre tehnici și limbaje de programare pentru copiii de peste opt ani, dar și despre experiența pe care am acumulat-o după doi ani de ateliere de programare împreună cu cei mici. Tot în a doua parte veți afla unde pot învăța programare copiii și, dacă v-am stârnit curiozitatea, cum vă puteți implica în această activitate.


Acest articol a fost scris de Viorel Sfetea, mentor în cadrul dojo-ului din București, și publicat inițial pe site-ul CTRL-D.ro.

Prima Tabara de Vara organizata de CoderDojo-urile din Romania si Moldova

Radu Ticiu - Thursday, July 24, 2014

CoderDojo-urile din Romania si Moldova incep sa functioneze ca si o retea!


Pentru ca e vara si e soare, in 22-26 august, la Moneasa, in judetul Arad, va avea loc Tabara de Vara CoderDojo Romania & Moldova 2014, primul eveniment comun major al retelei!


Proiectul Tabarei de Vara 2014 este unic deoarece ofera celor 50 de copii a caror participare este preconizata posibilitatea de a invata si a se perfectiona ca si creatori in domeniul digital, cu implicarea mentorilor voluntari, profesionisti in domeniul programarii, elevi, studenti, angajati sau antreprenori pasionati si performanti. Tabara de vara va construi legaturi intre Dojo-urile reprezentate, intre copiii si mentorii participanti, contribuind la crearea unei comunitati cu relevanta trans-nationala de tineri dezvoltatori de proiecte tech, inclusiv proiecte de interes comunitar.

Participanti vor beneficia pe langa noi oportunitati de invatare si de ocazii de relaxare si desfasurare de activitati "non-coding" (sport, drumetii, socializare, traininguri din categoria soft skills, etc.) care sa contribuie la dezvoltarea personala a copiilor participanti. 


Cei 12 mentori, care vor veni din Chisinau, Oradea si Timisoara vor conduce atelierele de lucru in Scratch, web development si web design, algoritmica, Java, Unity, robotica, si si-au fixat deja printre obiective schimbul de experienta in domeniul metodologiilor de lucru cu copiii.

Din echipa de mentori vor face parte reprezentanti ai Dojo-urilor din Chisinau, Oradea si Timisoara iar copiii provin de la Dojo-urile din Arad, Chisinau, Dumbravita, Lugoj, Oradea, Timisoara.

Logistic, suportul necesar echipei de organizare este oferit de Timisoara Startup Hub, gazda CoderDojo Timisoara.

Nucleul echipei de organizare este constituit din Bianca Trif, Kristine Varga, Attila David (mentori la CoderDojo Timisoara si Oradea) si Radu Ticiu, fondator al CoderDojo Timisoara. 

Detalii legate de eveniment pot fi gasite in descrierea de aici. Parintii interesati isi pot inscrie copiii pana in data de 30 iulie, ora 11.00, completand acest formular.

Cu siguranta, tabara de vara va fi un moment extrem de important pentru dezvoltarea retelei, pentru initierea procesului de creare a unei identitati si culturi organizationale proprii pentru CoderDojo Romania si Moldova.

Despre locațiile CoderDojo din România

Radu Ticiu - Sunday, March 09, 2014

Indiferent dacă vorbim despre președintele unui operator național de telecomunicații, despre proprietarul sau operatorul unui centru de afaceri, al unui centru comercial, despre proprietarul unei cafenele sau rectorul unei universități, dacă aceștia aleg să ofere, cu titlu gratuit, dreptul la utilizare a spațiului pe care îl administrează pentru activitățile CoderDojo e clar că înțeleg viziunea din spatele acestei inițiative globale și faptul că sprijinirea educației în domeniul programării e o investiție care poate fi făcută la toate nivelurile societății românești, cu o returnare sigură, chiar dacă nu imediată. 

Diversitatea deosebită a mediilor de desfășurare a activităților implementărilor locale ale proiectului CoderDojo din România dovedește faptul că avem de a face cu un concept extrem de flexibil. Grupurile locale de organizatori și de mentori au toată libertatea de a identifica și a asigura nu neapărat spațiul cel mai conform cu un standard anume definit, ci acel spațiu în care participanții se simt suficient de bine, făcând ceea ce se face la CoderDojo: învățare, colaborare, comunicare, dezvoltare.
 
Astfel în nordul Bucureștiului, CoderDojo se desfășoară în sediul de training al Romtelecom. În această locație, copiii au toate condițiile pentru un atelier de succes: un mediu luminos și linistit și o conexiune de mare viteză. Sala este extrem de versatilă, spațiul putând fi adaptat pentru până la 100 de participanți:


(Foto: Adrian Olaru)

La Timișoara, spațiul de desfășurare este Timisoara Startup Hub, un foarte modern, primitor și flexibil spațiu de co-working, într-o clădire inaugurată cu mai puțin de doi ani în urmă, parte a City Business Centre, cel mai bun complex de birouri din vestul țării: 


(Foto: Alexandru Pascu)

La Arad, dojo-ul local beneficiază de găzduire, bineînțeles gratuită, într-o sală de evenimente din Galleria Mall. Probabil părinții copiilor de aici au cel mai puțin timp de plictiseală, pe durata evenimentelor făcând expedițiile de shoping în imediata vecinătate:


(Foto: Adrian Pica)

Moszkva Cafe, o cafenea culturală, de la etajul unei venerabile clădiri constuite într-un alt veac, probabil al XIX-lea, este locul unde săptămânal, înainte de concerte sau spectacole de teatru au loc întâmplările de educație pentru programare organizate de CoderDojo Oradea:


(Foto: Oliver Fulop-Crisan)

La Lugoj, se află primul CoderDojo din România care își desfășoară activitatea într-un spațiu cu destinație strict educațională. Nu vorbim de un liceu sau de o școală generală, ci despre o universitate privată, Universitatea Europeană Drăgan:


(Foto: panoramio.com)

Care dintre cele 5 locații prezentate vi se pare cea mai interensată? In ce locație din orașul vostru ați vedea funcționând un CoderDojo local?